Parlamentul European este așteptat să confirme miercuri, 27 noiembrie, noua echipă de comisari europeni, care va prelua mandatul pentru următorii cinci ani. Decizia pune capăt unui blocaj politic de trei săptămâni care risca să stagneze activitatea legislativă a Uniunii Europene până anul viitor, transmite Euractiv.
Cei 26 de comisari desemnați au primit deja aprobarea comisiilor de specialitate, iar Ursula von der Leyen a fost confirmată drept președinte al Comisiei Europene încă din luna iulie. Cu toate acestea, validarea finală a întregii echipe depinde de un vot în plenul Parlamentului European, în cadrul sesiunii de la Strasbourg.
Un conflict politic între grupurile centriste ale PE aproape că a împiedicat includerea votului pe agenda plenară a săptămânii.
Un acord provizoriu, încheiat miercurea trecută (20 noiembrie) între liderii Partidului Popular European (PPE), Socialiștilor și Democraților (S&D) și grupului liberal Renew, a permis confirmarea ultimilor șapte comisari desemnați, deschizând calea pentru votul de săptămâna aceasta.
Chiar și cu acordul între principalele grupuri politice, opoziția din interiorul unor facțiuni, în special din S&D, rămâne o provocare. Ursula von der Leyen ar putea avea nevoie de sprijin suplimentar din partea altor grupuri, precum Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), pentru a asigura validarea noii Comisii.
Pe lângă votul asupra echipei de comisari, Parlamentul va aborda și alte teme importante, inclusiv bugetul UE pentru 2025, războaiele din Gaza și Ucraina, precum și competitivitatea economică a Europei. Totodată, mai mulți candidați pentru funcția de Ombudsman European vor fi prezenți la Strasbourg pentru a-și susține candidatura.
Deși a doua Comisie von der Leyen pare să fie aprobată miercuri, unele facțiuni din S&D și PPE încă exprimă rezerve, considerând că acordul de săptămâna trecută nu rezolvă pe deplin disputa.
Tensiunile au determinat blocarea a șapte comisari desemnați, deși doar trei dintre aceștia au fost direct contestați de grupurile politice.
În centrul disputei se află un subiect care are puțin de-a face cu comisarii desemnați. Alegerile europene din iulie au consolidat poziția partidelor de dreapta, inclusiv a PPE, cel mai mare grup din Parlamentul European. Acest lucru le oferă posibilitatea de a construi majorități ocazionale cu partide de dreapta mai radicale, reducând dependența de colaborarea cu grupurile liberale și de stânga. PPE a demonstrat deja această libertate, adoptând recent amendamente controversate la o lege privind defrișările, în ciuda opoziției.
Pe lângă alianțele fluctuante ale PPE, procesul premergător votului de miercuri a fost marcat de opoziția față de trei comisari desemnați, dintre care doi urmează să devină vicepreședinți executivi ai Comisiei Europene.
Deși liderii celor trei grupuri principale susțin oficial toți candidații, există în continuare nemulțumiri în interiorul familiilor politice pe care le reprezintă.
De exemplu, delegația spaniolă a PPE – Partidul Popular – se opune numirii Teresei Ribera, propusă de guvernul socialist al Spaniei. Ursula von der Leyen dorește ca Ribera să devină vicepreședinte executiv pentru „tranziția curată, echitabilă și competitivă,” parte a agendei verzi a UE.
De asemenea, numirea lui Raffaele Fitto, susținut de premierul italian Giorgia Meloni, și a lui Olivér Várhelyi, propus de Viktor Orbán, a întâmpinat rezistență din partea grupurilor de stânga.
CITEȘTE ȘI: